Monografia localității Păușa – o istorie scrisă de un „fiu al satului”

Oriunde ne-ar purta valurile vieții, satul în care ne-am născut și am crescut nu se poate uita. Nu poți uita biserica în care te-ai botezat sau căsătorit, nu poți uita figurile dascălilor care te-au îndrumat pe cărarea cunoașterii, nu poți uita poveștile bunicilor sau a bătrânilor satului despre vremuri de bucurii sau restriște.
Există, în acest sens, o tendință de reîntoarcere în timp, de a rememora amintirile plăcute din copilărie și a le pune pe hârtie. Ele sunt cu atât mai bine venite când vin din partea unor specialiști în domeniul științelor socio-umane, cum sunt autorii de față.
O monografie a satului Păușa nu putea fi scrisă de altcineva decât de domnul profesor Bârjac, care a avut avantajul de a fi ajutat de distinsa sa fiică, Camelia Zaha, profesoară de psihologie în Zalău.
Domnul profesor Bârjac s-a născut pe data de 23 octombrie 1942, în satul Păușa, subiectul monografiei de față. A urmat cursurile Facultății de Istorie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, în perioada 1961-1966. A fost profesor de istorie-geografie la Școala generală din Aghireș (ianuarie-octombrie 1967), director la Casa Pionierilor din Zalău (1967-1968), președintele Consiliului Orășenesc al Organizației Pionierilor Zalău (1968-1970), inspector școlar pentru disciplinele geografie și educație fizică (1970-1989). În ianuarie 1990 a fost reales inspector școlar, iar din noiembrie 1990 până în decembrie 1997 a îndeplinit funcția de inspector general adjunct cu Reforma. În perioada 1998-2006 a fost profesor la Colegiul Național „Silvania” din Zalău, șef de catedră și membru în Consiliul de administrație. A fost metodist al Ministerului Educației și Învățământului, calitate în care a controlat și îndrumat în brigăzile ministerului activitatea didactică în județele Maramureș, Bihor, Mureș, Harghita și Cluj, președinte al Societății de Științe Istorice Zalău. În anul 1994 a participat la un congres internațional pe probleme de educație în Polonia. A organizat la Zalău două olimpiade de istorie (1982-1991) și a făcut parte de 15 ori din Comisiile Naționale de Organizare a Olimpiadelor de Istorie.
Prodigioasa activitate didactică i-a fost recunoascută prin numeroasele distincții pe care le-a primit: Profesor evidențiat (1973), Ordinul „Meritul pentru învățământ” în grad de cavaler, distincția „Gheorghe Lazăr”, clasa I (2005).
A publicat numeroase articole de specialitate în „Acta Musei Porolissensis”, „Tribuna Învățământului”, „Tribuna Școlii”, „Revista Învățământului Liceal și Profesional”, „Revista de Pedagogie”, „Școala Sălăjeană”, „Școala noastră”. De asemenea, a fost coautor la numeroase lucrări apărute în volum: „Locuri și monumente istorice din Sălaj” (Zalău, 1975), „Monografia județului Sălaj (București, Ed. Sport-Turism, 1980), „Metodologia predării Istoriei (Zalău, 2001), „Metodologia dobândirii științelor socio-umane, geografiei și religiei în colegiu: Conversația, Problematizarea, Învățarea prin descoperire” (Zalău, 2004), Ctitori ai Marii Uniri (Zalău, Ed, Teho Print, 2003), Văru Porțan: biografia și opera unui mare român” (Zalău, Ed. Porolissum, 2007)
Camelia Zaha s-a născut în anul 1969 la Zalău. A absolvit cursurile liceului Teoretic din Zalău, Institutul Pedagogic de 3 ani, secția educatoare și Psihologia, la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca. Este profesor de psihologie la școala Speranța din Zalău și a obținut gradul I didactic.
Pe lângă cariera didactică, Camelia Zaha este cunoscută și pentru preocupările sale în domeniul istoriei, pe care presupunem că le-a moștenit de la tatăl său. De-a lungul timpului a publicat numeroase articole în presa sălăjeană, care au avut ca temă probleme de istorie locală sau națională. De asemenea, am avut deosebita onoare ca împreună să coordonăm cartea „Văru Porțan. Biografia și opera unui mare român”, apărută la Editura Porolissum în anul 2007.
Lucrarea de față evidențiază preocuparea constantă a autorului pentru a acumula noi informații științifice, a le aprofunda și, apoi, pune în valoare. Este rodul mai multor ani de muncă, de documentare și studio în arhive, biblioteci și din bibliografia edită. Elaborarea unei monografii nu este un lucru ușor, fiindcă ea reprezintă, în primul rând, o recuperare a memoriei unei comunități și este menită nu doar să trezească recunoștința față de faptele înaintașilor, ci să stea ca exemplu și îndemn pentru generațiile viitoare. Ea este rezultatul unor cercetări științifice îndelungate și anevoioase pentru a culege informații din diverse surse, începând cu cele privind vestigiile arheologice, până la evenimentele contemporane și ultra-contemporane, acestea din urmă primite și pe cale orală de către autor de la oamenii mai în vârstă ai satului. De la cultura materială, până la cea spirituală sau imaterială, până la tradiții și ocupații supuse impactului modernității.
Autorii se dovedesc a fi un buni cunoscători ai realităților din Păușa și tratează cu profunzime problemele locului, începând cu primele urme de locuire umană în zonă.
Astfel, primul capitol, după cum aflăm chiar din titlu este dedicat istoriei: „Istoria în Păușa, Păușa în istorie”. Sunt evidențiate importantele vestigii arheologice descoperite de către arheologi, în mare parte specialiști ai Muzeului de Istorie și Artă-Zalău. Amintește, apoi, vremurile de restriște prin care localitatea a trecut de-a lungul istoriei. În continuare, autorul analizează principalele evenimente istorice care au influențat dezvoltarea localității la care au participat și locuitorii din Păușa: Revoluția de la 1848; Memorandul de la 1892, când din delegația de 300 care a dus memoriul la Viena s-a numărat un locuitor din Păușa; Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; Cele două războaie mondiale la care au participat și locuitorii din Păușa, dându-și obolul de sânge; Cele două reforme agrare din 1921 și 1945 prin care țăranii au primit pământ; tragicul an 1940, când, în urma Dictatului de la Viena au avut de suferit și locuitorii din Păușa, dar mai ales cei din Treznea, asupra căruia autorii insistă cu lux de amănunte pentru ca astfel de greșeli istorice să nu se mai repete.
Capitolul al II-lea al lucrării este dedicat toponimiei și organizării administrative a localității Păușa, ca parte integrantă a Sălajului istoric.
Cel de-al treilea capitol este dedicat aspectelor geografice ale zonei. Din cadrul lui aflăm informații importante referitoare la așezarea geografică, relief, climă, sol, etc.
Importante și inedite informații despre localitate aflăm în capitolul următor din recensămintele populației, date referitoare la evoluția demografică a localității, edilitară sau sanitară. De asemenea, tot în acest capitol, autorii analizează evoluția economică a satului Păușa de-a lungul istoriei, pe baza documentelor de arhivă și a datelor statistice.
Vieții spirituale a comunității din Păușa îi este consacrat un capitol de sine stătător. Evoluția istorică a vieții religioase, a instituțiilor de cult și a învățământului, în cadrul căruia un rol fundamental, până la 1918, l-au avut școlile confesionale românești, sunt analizate riguros de către autor. Biserica și școala sunt pilonii de bază ai națiunii române. De asemenea, cultura izvorâtă din biserică, școală și tradiția populară a fost un element de bază prin care s-a păstrat identitatea românească.
Evenimentele contemporane apărute în presa sălăjeană ne sunt redate într-un capitol separat. Este vorba de anumite probleme de ordin religios apărute după 1990, probleme de ordin etnic și moartea unui tânăr adolescent, nevinovat, în urma unei lovituri primite.
Ultimul capitol este dedicat oamenilor de seamă care s-au ridicat din Păușa, peste 100 de intelectuali (profesori, ingineri, doctori, etc), care fac cinste satului în care s-au născut.
La finalul lucrării regăsim baza documentară a lucrării: arhive, presă locală și centrală, memorii, însemnări zilnice, lucrări și studii consacrate Sălajului și istoriei naționale. De asemenea, autorii au beneficiat de informații de istorie orală foarte prețioase, primite de la bătrânii satului.
În concluzie, credem că lucrarea de față reprezintă un cert câștig pentru istoriografia sălăjeană și suntem siguri că ea va rămâne o lucrare de referință pentru toți cei care vor dori de acum înainte să cunoască bogata și tumultoasa istorie a satului Păușa.

Notă: La lansarea cărţii respective, au luat cuvântul: Ioan Abrudan, Tiberiu Cocoară, Liviu Gârbe, Ioan Ciocian, Ionel Dinistreanu, Oana Ciobanu, Ioan Opriş, Mircea Sumurducan, Gavril Cosma şi Ovidiu Pop. De asemenea, autorul cărţii, prof. Ioan Bârjac, a primit în cadrul evenimentului, din partea Primăriei Românaşi, Diploma de fiu de onoare al satului Păuşa, din partea Prefecturii Sălaj – Diploma de excelenţă pentru întreaga activitate didactică, de la Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Sălaj – Diplomă pentru susţinerea educaţiei fizice şi a sportului, iar din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) – Diplomă de excelenţă la împlinirea vârstei de 70 de ani, din care 45 de ani în învăţământul sălăjean, iar 30 de ani – în cadrul ISJ.

Cercetător științific dr. Marin POP